Articolul Ghid privind protecția datelor cu caracter personal în cadrul comerțului electronic apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Așadar, Asociația vine cu următoarele propuneri de îmbunătățire a proiectului de lege:

1. Amendamentul ce se referă la art. 6 alin. (1) lit. g) care stabilește că la introducerea după cuvintele ,,securitatea statului” de a introduce cuvintele ,,sau reducerii riscului de declanșării urgenței de sănătate publică” este impropriu literei vizate, or, norma la care se propune amendamentul, se referă la prelucrarea datelor în scop de asigurare securității statului – noțiune care este definită de art. 1 din Legea securității statului nr. 618/1995, care cuprinde:

prin securitatea statului se înțelege protecția suveranității, independenței și integrității teritoriale a țării, a regimului ei constituțional, a potențialului economic, tehnico-științific și defensiv, a drepturilor și libertăților legitime ale persoanei împotriva activității informative și subversive a serviciilor speciale și organizațiilor străine, împotriva atentatelor criminale ale unor grupuri sau indivizi aparte. Așadar, după cum relevăm, starea de sănătate sau sănătatea publică nu intră în acțiunile de asigurare a securității statului.

Chintesența modificărilor propuse se consideră a fi oportună de a fi completată la art. 6 alin. (1) lit. c) după cum urmează: după cuvintele ,, a altei persoane” se va completa cu textul ,,a altor persoane” și la final se va completa cu textul ,,sau în caz de risc pentru sănătatea publică sau în cazul situațiilor de urgență în sănătate publică”. Propunerea este motivată din considerentul că norma vizată se referă la prelucrarea datelor în scopul asigurării sănătății subiectului de date și altor persoane, inclusiv textul propus spre completare corespunde normelor specifice din domeniul sănătății publice care cuprinde tot spectru de acțiuni prevăzute de Legea nr. 10/2009 privind supravegherea de stat a sănătății publice.

2. Amendamentul ce se referă la art. 7 alin. (2) care stabilește substituirea textului ,,sau a sănătății subiecților datelor cu caracter personal. Dacă scopurile menționate se referă la alte persoane sau la societate în general, iar subiecții datelor cu caracter personal nu si-au dat consimțământul în scris și în mod neechivoc, urmează să fie obținută autorizația Centrului în modul stabilit de lege.” cu textul ,, , a sănătății subiecților de date cu caracter personal, precum și în cazul reducerii riscului de declanșare sau a declanșării urgenței de sănătate publică.” – considerăm necesar a fi expuse într-o redacție nouă utilizându-se terminologia juridică specială din domeniul sănătății publice după cum urmează: propunem substituirea textului ,, numai dacă prelucrarea este necesară pentru protejarea vieții, integrității fizice sau a sănătății subiecților datelor cu caracter personal. Dacă scopurile menționate se referă la alte persoane sau la societate în general, iar subiecții datelor cu caracter personal nu și-au dat consimțământul în scris și în mod neechivoc, urmează să fie obținută autorizația Centrului în modul stabilit de lege.” cu textul ,,atunci când este solicitat de către subiectul de date cu caracter personal un serviciul medical, sau este necesară asigurarea sănătății publice ori în cazul unor situații de urgență de sănătate publică.”
3. Propunem completarea la art. 32 cu un nou aliniat cu textul: (8)¹ Prevederile art. 32 nu se aplică situațiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. c) și art. 7 alin. (2) din prezenta lege.

În concluzie, Asociația, în contextul evenimentelor declarate ca stare de urgență, vine să precizeze următoarele momente cruciale:

1. Dreptul la viața privată și protecția datelor cu caracter personal nu este un drept absolut;
2. Protecția datelor nu interzice colectarea și schimbul de date cu caracter personal;
3. Consimțământul nu este întotdeauna o condiție necesară pentru transmiterea sau dezvăluirea legală a datelor;
4. Exercițiul de echilibrul dintre interesul național și dreptul persoanei vizate este esențial!
5. Minimizarea datelor personale trebuie să fie întotdeauna luată în considerare.

Articolul MESAJ PUBLIC ÎN CONTEXTUL COVID-19 apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

În contextul propunerilor de amendare a Legii 59/2012, subliniem în mod prioritar că aceasta nu corespunde realităților şi standardelor juridice internaționale, în sensul respectării obligației legale de a informa subiectul de date cu caracter personal după efectuarea (legală sau ilegală) a măsurilor speciale de investigații și nici nu contribuie la asigurarea proporționalității dintre libertățile fundamentale ale omului cu misiunea organelor de ocrotire a legii.

În contextul celor expuse, am reținut următoarele abateri grave reclamate de către subiecții de drept la depunerea plângerilor pe faptul neinformării privind măsurile speciale de investigații dispuse în privința acestora, majoritatea fiind evocate în spațiul public și mai nou depistate inclusiv în rezultatul unor verificări în cadrul organelor procuraturii, și anume:

1. Nu este ținută în nici un mod evidenţa măsurilor speciale de investigaţii dispuse şi autorizate, refuzate, inclusiv a celor efectuate cu încălcarea prevederilor legii;
2. Efectuarea cu încălcări a măsurilor speciale de investigații – peste termenele admise de Codul de procedură penală (efectuarea interceptării convorbirilor pe o perioadă ce depășește 6 luni de zile, de la 8 la 12 luni în unele cazuri);
3. Inexistența temeiurilor pentru autorizarea repetată a măsurilor speciale de investigație sau pentru prelungirea acestora (deși legislația prevede că pentru același temei legal nu poate fi autorizată repetat);
4. Inexistența unei evidențe corespunzătoare a dispunerii și efectuării măsurilor speciale de investigații, care duc la imposibilitatea aplicării dreptului la informare (din oficiu) și/sau dreptului de acces (la cererea persoanei) asupra realizării acestor măsuri în privința datelor cu caracter personal care o vizează;
5. Autorizarea măsurilor speciale de investigații în lipsă de temeiuri ale persoanelor neimplicate în comiterea unor fapte penale culpabile (efectuarea vădit ilegală a interceptarilor sub pretextul că nu este cunoscută identitatea utilizatorilor serviciilor de telefonie mobilă);
6. Încălcarea flagrantă a drepturilor persoanelor la informare despre măsurile speciale efectuate în privinţa lor, inclusiv a celor efectuate cu încălcarea legislației sau efectuate legal dar care au fost constatate ca fiind nerelevante urmăririi penale.

Pornind de la cele enunțate, subliniem că încălcările vizate nu constituie doar ilegalități admise la efectuarea urmăririi penale sau la investigațiile în cadrul unui dosar special și nu se rezumă doar la încălcări ale prevederilor Legii nr. 59 privind activitatea specială de investigații și a prevederilor Codului de Procedură Penală, dar în același timp constituie o încălcare a prevederilor Legii nr.133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal a cărei scop constă în asigurarea protecţiei drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal, în special al dreptului la inviolabilitatea vieţii intime, familiale şi private.

De menționat că potrivit domeniului de aplicare, Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal se extinde și asupra prelucrării datelor cu caracter personal în cadrul acţiunilor de prevenire şi investigare a infracţiunilor, punerii în executare a sentinţelor de condamnare şi al altor acţuni din cadrul procedurii penale sau contravenţionale în condiţiile legii. Totodată, esența legii precitate nu se rezumă doar la asigurarea confidențialității datelor cu caracter personal prelucrate de către organele de ocrotire a legii în cadrul exercitării atribuțiilor și obligațiilor acestora, dar constă și în asigurarea respectării drepturilor garantate subiecților datelor (de informare, acces, intervenție, opoziție, acces în justiție), în vederea fortificării încrederii populației în activitatea organelor de drept, care în măsura posbilităților trebuie să fie transparente în activitățile desfășurate cu excepția cazurilor în care poate fi prejudiciată eficienţa acţiunii sau obiectivul urmărit în exercitarea competențelor legale ale acestora.

În această ordine de idei, spre exemplu potrivit art. 15 alin. (1) al Legii nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care stabilește anumite excepții și restricţii în privința drepturilor subiecților de date, informarea subiecților (privind efectuarea măsurilor speciale de investigații), nu va avea loc în cazul în care prelucrarea datelor cu caracter personal este efectuată în cadrul acțiunilor de prevenire şi investigare a infracţiunilor, punerii în executare a sentinţelor de condamnare şi al altor acţuni din cadrul procedurii penale sau contravenţionale efectuate în condiţiile legi în scopul apărării naţionale, al securităţii statului şi menţinerii ordinii publice, al protecţiei drepturilor şi libertăţilor subiectului datelor cu caracter personal sau ale altor persoane, dacă prin aplicarea acestora este prejudiciată eficienţa acţiunii sau obiectivul urmărit în exercitarea competențelor legale ale autorităţii publice.

Subsecvent, art. 15 alin. (2) și alin. (3) stabilește că neinformarea subiecților de date privind prelucrarea datelor cu caracter personal în scopurile stabilite la alin. (1) nu poate depăşi perioada necesară atingerii obiectivului urmărit și după încetarea situaţiei care justifică aplicarea alin. (1) şi (2) din prezentul articol, operatorii vor lua măsurile necesare pentru a asigura respectarea drepturilor subiecţilor datelor cu caracter personal prevăzute la art. 12–14 (în speță vor fi informați întotdeauna).

Astfel, legiuitorul a prevăzut ca mecanism în vederea implimentării prevederilor enunțate supra, că Autorităţile publice vor ţine evidenţa aplicării excepţiilor stabilite (privind neinformarea subiecților) şi vor informa Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, în termen de 10 zile, despre datele cu caracter personal prelucrate în condiţiile acestui articol, prevedere legală care nu este aplicată niciodată de organele de drept. Anume aceste abateri de la legislație constituie premisele admiterii încălcărilor drepturilor subiecților în condițiile descrise anterior, în special la dispunerea și realizarea măsurilor speciale de investigații prevăzute de Legea 59/2012 privind activitatea specială de investigații, efectuate și facilitate cu autorizarea judecătorului de instrucție, a procurorului sau a conducătorului subdiviziunii specializate.

În contextul propunerilor de modificare a legislației anunțate în timpul ședinței comisiei parlamentare, Asociația, a expediat mebrilor Comisiei un șir de propuneri concrete în soluționarea blocajului legislativ creat la nivel național cu încălcarea gravă a dreptului la viația privată și al principiului inviolabilității în contextul măsurilor speciale de investigații – acestea, totodată, fiind cele mai frecvente hotărâri pronunțate la CEDO împotriva statelor membre.

Articolul SESIZARE DIN OFICIU apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Conform proiectului de Hotărâre pus pe agenda Guvernului pentru data de 05.02.2020, se propune abrogarea unor prevederi operate în anul 2018 la Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care ofereau posibilitatea accesării nelimitate și abuzive a datelor personale din registrele de stat prin intermediul platformei de interoperabilitate, chiar dacă anterior (în 2018) a considerat ca fiind nefondată sesizarea depusă de către APVP:

Amintim că anterior, în perioada anului 2018, Asociația pentru Protecția Vieții Private (APVP) a efectuat mai multe sesizări către organele competente în care a sesizat caracterul abuziv și neadecvat al normelor propuse, care gerează riscuri imense față de dreptul la viața privată, creând premise nejustificate de supraveghere a cetățenilor, persoanelor publice, persoanelor fizice. https://privacy.md/2018/10/19/apel-public/.

După analizarea altor propuneri regăsite în proiectul de lege, APVP va veni cu detalii suplimentare.

Articolul COMUNICAT apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

În cadrul evenimentului, care a durat 2 zile, au participat jurnaliști în jur de 20 de persoane din localitățile Orhei, Taraclia, Ialoveni, Bălți, Cimișlia-Basarabeasca, Chișinău, reprezentând agențiile de știri ale Nordnews, Gazeta de Sud, Canalul NTS, Ekonomicheskoe obozrenie, Logos press, Basarabia Literară, Teleradio Moldova, Urania FM, RTR Moldova, Ialoveninews, Radio Orhei, Cuvântul etc.

Evenimentul a fost structurat în trei sesiuni, unde au fost abordate tematici precum: Dreptul la viața privată și protecția datelor cu caracter personal, Accesul la informații și libertatea de exprimare în condițiile legislației naționale, Operatorul de date şi implementarea prevederilor legale privind protecţia datelor cu character personal.

Totodată, în cadrul evenimentului a fost prezentat și propunerea legislativă, elaborate de către Asociație în cooperare cu media națională, cu privier la facilitarea accesului mass-mediei la informația de interes public ce conține date cu caracter personal.

Anexă: Agenda_Workshop_2020

Articolul Runde de instruiri în domeniul accesului la informație de interes public ce conțin date cu caracter personal apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Meseria de jurnalist semnifică în primul rând informarea publicului despre evenimentele de interes public, utilizând date cu caracter personal despre persoanele implicate în materialul de analiză.

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, prevăzut în Constituţia Republicii Moldova cât şi în documentele internaţionale ratificate de Republica Moldova.

La nivel național, excepţia jurnalistică este garantată de art. 34 din Constituția Republicii Moldova și asigurată prin includerea prevederilor legale la art. 10 din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, care stabilește că atunci când se urmăresc scopuri jurnalistice, artistice sau literare, prelucrarea poate avea loc dacă:

• datele personale au fost făcute publice în mod manifest de către persoana vizată;
• datele personale sunt strâns legate de calitatea de persoană publică;
• datele personale sunt strâns legate de caracterul public al faptelor în care este implicată persoana vizată.

Asociația pentru Protecția Vieții Private, în cooperare cu experții din cadrul Consiliului de Presă, Centrul de Investigații Jurnalistice și Biroul asociat de Avocați „Nagacevschi şi Partenerii”, în cadrul proiectului finanțat de Ambasada SUA în Republica Moldova “Safeguarding freedom for press to access personal data for public interest (Consolidarea libertății presei prin acordarea accesului la date cu caracter personal în interes public)”, anunță despre elaborarea unui proiect de lege, ce vine să consolideze accesul mass-mediei la informația ce conține date cu caracter personal de interes public.

În contextul eficientizării funcţionării societăţii libere informaţionale şi liberei circulație a datelor cu caracter personal, proiectul de lege vine să armonizeze, în scopul aducerii în concordanţă cu recentele standarde juridice europene următoarele acte normative:
1.    Legea nr.982-XIV din 11 mai 2000 privind accesul la informație;
2.  Legea nr. 133 din 8 iulie 2011 privind protecția datelor cu caracter personal;
3.    Codul contravențional al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 218/2008;
4.    Codul administrativ aprobat prin Legea nr. 116/2018;
5.    Legea nr. 1543/1998 cadastrului bunurilor imobile;

6. Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabiltate;
7.    Codul civil aprobat prin Legea nr. 1107/2002.

Promovarea acestui proiect, va consolida totodată, capacitățile comunității jurnalistice de a evalua nivelul de importanță şi echilibru dintre drepturile concurente: libertatea de exprimare și acces la informaţie cu dreptul la viaţa privată.

Totodată, acest proiect de lege, reprezintă o măsură necesară într-un stat democratic și instrument eficient în lupta cu corupția și identificarea situațiilor prielnice corupției în domeniile de risc. Așadar, facilitarea accesului la informațiile de interes public care conțin date cu caracter personal va contribui la îmbunătățirea bunei guvernări, la responsabilizarea subiecților vizați de gestionarea banilor publici și a puterii publice și respectării dreptului la viața privată, în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal.

Prin adoptarea acestui proiect, se va stabili clar care categorii de date cu caracter personal care sunt de interes public, obținerea gratuită a acestor informații, cerințele de formă și procedură necesare de asigurat, cine trebuie să satisfacă aceste obligații pozitive și după caz răspunderea în caz de încălcare a acestor norme de drept – aspecte care vor soluționa problematica expusă inclusiv în acest reportaj.

Articolul COMUNICAT apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Prin această Moțiune publică, se reclamă ca fiind nefondate și eronate acțiunile de reziliere unilaterală a contractelor de prestări servicii și blocare nejustificată a accesului la datele publice din „Registrul de stat al persoanelor juridice” de către Agenția Servicii Publice.

Articolul SESIZARE PUBLICĂ ÎN CONTEXTUL OFERIRII ACCESULUI LA INFORMAŢII PUBLICE apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

În contextul apelulul public din octombrie 2018 privind adoptarea Legii nr. 143 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, votată în scopul aplicabilității Legii nr. 142 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate, care a completat art. 5 cu lit. g) și art. 15 al Legii nr. 133 privind protecția datelor cu caracter personal, adresat printr-o scrisoare deschisă[1] autorităţilor publice centrale de securitate, apărare a ordinii publice şi celor din domeniul drepturilor omului (Preşedintelui Parlamentului, Prim-ministrului, Preşedintelui Comisiei parlamentare “Securitate naţională, apărare şi ordine publică”, Directorul Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, Avocatului Poporului), anunţăm UNICA reacţie promptă şi de susţinere a societăţii civile, venită doar din partea Avocatului Poporului cu mesajul de iniţiere a procedurii de modificare a Legii nr. 133 privind protecţia datelor cu caracter personal în scopul neadmiterii ingerinţei în viaţa intimă, privată şi de familie a cetăţeanului, facilitate de prevederile legii nr. 143.

Luînd în considerare codul de etică al Asociaţiei de a NU publica răspunsurile oficiale venite din partea autorităţilor, în acest caz, având la bază interesul public major şi dovada faptului, publicăm răspunsul Avocatului Poporului din 11 iulie 2019 şi poziţia Guvernului din 22 noiembrie 2018 vis-a-vis de scrisoarea deschisă aici (document).

Amintim că, amendamentele la toate cele trei legi menționate în prezentul şi apelul inițial (Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date şi interoperabilitate, Legea nr. 143 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, adoptate la 19.07.18 şi Legea nr. 133 din 08.07.2011 privind protecția datelor cu caracter personal) au intrat în vigoare la 10 noiembrie 2018.

Astăzi Republica Moldova, are instituit un nou temei legal la prelucrarea datelor cu caracter personal, neprevăzut în nicio Convenţie internaţională sau cadru juridic european. Acest aspect presupune că oricare funcționar public sau angajat din mediul privat care va avea acces la platforma de interoperabilitate, va putea accesa orice informație din sistem în privința oricărei persoane fizice, fără a avea o necesitatea legală (cerere, demers, proces contravențional, penal, civil, de executare etc.), ceea ce ar însemna că Legea privind protecția datelor cu caracter personal nu se va aplica prelucrărilor efectuate prin intermediul acestei platforme. Mai mult, la citirea art. 15, apare riscul interpretării eronate și aplicării disproporționate a prevederilor acestuia, prin crearea impresiei de punere pe același nivel de egalitate a intereselor supreme ale statului precum este apărarea securității și ordinii publice cu activitatea de efectuare a schimbului de date de regim obișnuit prin platforma de interoperabilitate dintre instituțiile publice și private.

[1] https://privacy.md/2018/11/30/nota-informativa/

Articolul ANUNŢ apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Având în vedere interesul sporit față de acțiunile realizate de către instituțiile publice din Republica Moldova, în domeniul protecției datelor cu caracter personal și a asigurării nivelului adecvat de securitate de către entitățile vizate, au avut loc întrevederi cu conducerea și reprezentanții Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratului General al Poliției, Curții de Conturi, Casei Naționale de Asigurări în Medicină, și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

În cadrul întâlnirilor cu aceste autorități, următoarele aspecte au fost analizate:

• Provocările implementării GDPR în Republica Moldova și în România în primul an de aplicare;
• Proiecte de informare, instruire sau îndrumare a persoanelor vizate și a operatorilor;
• Colaborarea dintre instituțiile publice și sectorul privat, inclusiv cu organizațiile non-guvernamentale;
• Perspectivele implementării legii naționale din Republica Moldova în domeniul protecției datelor cu caracter personal în activitatea cotidiană, proiecte de informare, instruiri sau îndrumări privind bunele practici elaborate (contextul legislativ, jurisprudență națională);
• Pregătirea implementării noului proiect de lege care vine să transpună Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) în Republica Moldova;
• Numirea, rolul și atribuțiile DPO (Responsabil cu protecția datelor personale) în cadrul instituțiilor publice din România și Republica Moldova;
• Informații concrete despre procedura de lucru în relația cu persoanele vizate și operatorii de date cu caracter personal.

 “Evenimentul a avut un succes de amploare, dovadă fiind extinderea acestuia cu mai mult timp decât a fost planificat inițial. Vizita de lucru a constituit o platformă de discuții fructuoase și eficiente, transfer și exemple de bune practici europene în domeniul protecției datelor personale în sistemele de activitate ale autorităților vizitate, în cadrul căreia s-au dat răspunsuri la întrebările urgente și problemele de ordin național, aferente domeniului protecției datelor”, a declarat Sergiu Bozianu, Președintele Asociației pentru Protecția Vieții Private (APVP) din Republica Moldova.

“În primul rând doresc să mulțumesc pentru deschiderea și încrederea cu care a fost primită delegația română de către toate autoritățile din Republica Moldova. Am fost impresionați să constatăm că întreaga societate, nu numai instituțiile cu care am avut întâlniri de lucru, pun un accent deosebit pe protecția datelor cu caracter personal și a vieții private. Autoritățile Publice precum Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, Inspectoratul General al Poliției, Curtea de Conturi, Casa Națională de Asigurări în Medicină și Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au făcut o prioritate din implementarea legislației europene în acest domeniu, dar dintr-o obligație, ci ca un semn de respect pentru fiecare cetățean. Sunt convins că această vizită de lucru este doar prima etapă și dezvoltarea acestui parteneriat de colaborare va aduce beneficii pe termen lung, atât pentru România cât și pentru Republica Moldova ”, a declarant Marius Dumitrescu, Președintele Asociației Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România.

—

Despre Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) – România

Asociația Specialiștilor în Confidențialitate și Protecția Datelor (ASCPD) este creată cu scopul de a informa și de a reuni profesioniștii care doresc să gestioneze cu succes punerea în aplicare a Regulamentului General privind Protecția Datelor 2016/679 și a legislației aferente, funcționând ca un organism consultativ profesionist pentru persoane și organizații. ASPDC este o organizație non-guvernamentală, autonomă, apolitică și non-profit care ajută la definirea, susținerea și îmbunătățirea profesiei de Responsabil în protecția datelor și a altor specialiști în domeniu și își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile OG nr.26/2000.

ASCPD ghidează persoanele responsabile în protecția datelor și alți specialiști în domeniul confidențialității datelor în rezolvarea numeroaselor probleme juridice, tehnice și organizatorice pentru a obține un echilibru adecvat între interesele persoanelor vizate, care necesită protecție, și cele ale operatorilor.

Obiectivul ASCPD este de a oferi soluții concrete la problemele cu care se confruntă specialiștii în confidențialitate și protecția datelor, de a crește gradul de conștientizare a legislației și de a oferi membrilor săi un forum în care aceste subiecte să poată fi dezbătute, precum și un loc de pregătire profesională continuă. ASCPD militează pentru îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la tehnologiile și legile care pun în pericol viață privată, pentru a se asigura că publicul este informat și implicat.

Mai multe detalii găsiți pe www.ascpd.ro

Despre Asociația pentru Protecția Vieții Private (APVP) – Republica Moldova

Asociația pentru Protecția Vieții Private (APVP) este o asociație obștească relativ nouă și unică în Republica Moldova, înregistrată oficial în ziua intrării în vigoare a Regulamentului general UE privind protecția datelor, la 25 mai 2018, cu angajamentul să contribuie la promovarea și transpunerea la nivel național, cât și în cadrul țărilor Parteneriatului Estic a standardelor europene, unice în domeniul protecției datelor cu caracter personal și a vieții private. Obiectivele asociației este monitorizarea respectării dreptului la viața privată și a prelucrării datelor cu caracter personal în diferite sectoare de activitate publică sau privată, sensibilizarea opiniei publice cu referire la protecția şi promovarea dreptului la viața privată, a datelor cu caracter personal și asigurarea echilibrului just pentru exercitarea altor drepturi şi libertăți fundamentale ale omului, concurente cu dreptul la viața privată.

Mai multe detalii găsiți pe www.privacy.md

Contact: office@privacy.md

Articolul Schimb de experiență între România și Republica Moldova în domeniul Protecției Datelor Personale apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.

Totodată, în cadrul şedinţei, omologii din România, au prezentat bunele practici şi aspectele sensibile, întâmpinate de operatorii de date, în momentul implementării Regulamentului general al Uniunii Europene privind protecţia datelor cu caracter personal şi au ţinut să felicite echipa IGP pentru rezultatele remarcabile înregistrate în domeniu, la nivel naţional dar şi pentru deschiderea acestora faţă de cooperare cu societatea civilă.

Articolul Comunicat apare prima dată în Asociația pentru Protecția Vieții Private.